Iohannis nu se leapădă de Kovesi

Klaus Iohannis a anunţat, aseară, că respinge cererea formulată de ministrul Justitiei cu privire la revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef a DNA, în ciuda raportului cuprinzând 20 de Karina Knapek Vezi galeria foto Klaus Iohannis a anunţat, aseară, că respinge cererea formulată de ministrul Justitiei cu privire la revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef a DNA, în ciuda raportului cuprinzând 20 de puncte transmis, în cursul lunii februarie, de către Tudorel Toader cu privire la activitatea managerială a lui Kovesi. Iohannis a declarat că acest raport nu l-a convins, considerându-l drept unul subiectiv. Ministrul Justiţiei a anunţat, la scurt timp după declaraţia preşedintelui, că va fi sesizată Curtea Constituţională.

“Propunerea de revocare a fost un prim pas, însă ultimul cuvânt în această chestiune îl are preşedintele”, a punctat Klaus Iohannis, care susţine că atât “aşa-zisul raport înaintat de ministrul Justiţiei, cât şi avizul CSM au fost transmise departamentelor de specialitate ale Administraţiei Prezidenţiale”. “CSM a ajuns la o cu totul altă concluzie decât aşa-zisul raport al domnului ministru al Justiţiei”.

Preşedintele susţine că, deşi este vorba despre un aviz consultativ, poziţia CSM nu poate fi ignorată. “Constat că două instituţii ale statului au ajuns la concluzii diametral opuse”, a mai afirmat Iohannis, care a adăugat că Tudorel Toader consideră că raportul întocmit în luna februarie este o luare de poziţie faţă de evenimentele publice din ultimul an, deci “evaluarea poate fi una subiectivă”.

Mai mult, şeful statului a precizat că unele dintre motivele care fundamentează propunerea de revocare “utilizează date sau informaţii inexacte sau care exced perioada de evaluare”.

“Motivele de revocare nu au fost de natură să mă convingă. Nu voi da curs propunerii de revocare a doamnei Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA”, a conchis Klaus Iohannis.

Decizie aşteptată de două luni

Reamintim că, în data de 22 februarie a.c., ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat un raport de 20 de puncte, la finalul căruia a anunţat că a declanşat procedura de revocare din funcţie a lui Kovesi. Raportul a fost înaintat, chiar de a doua zi, atât Administraţiei Prezidenţiale, cât şi Secţiei pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. În 27 februarie, în doar câteva minute de dezbatere a unui raport de 36 de pagini, Secţia pentru Procurori a CSM a decis să avizeze negativ revocarea din funcţie a Laurei Kovesi. CSM a motivat avizul negativ abia după câteva săptămâni. De altfel, în mod public, Klaus Iohannis şi-a exprimat susţinerea pentru Laura Codruţa Kovesi, chiar şi după ce raportul lui Tudorel Toader a ajuns pe masa sa, declarând că, în opinia lui, până la acel moment nu existau motive să semneze decretul de revocare.

De atunci şi până în prezent, însă, la cele 20 de puncte de pe lista lui Tudorel Toader s-au adăugat şi alte motive pro-revocare. De la scandalul referitor la DNA Ploieşti, la desecretizarea Protocoului dintre PÎCCJ şi SRI, până la achitările ruşinoase pe care DNA le-a încasat în dosare celebre, lista de la “Bruxelles” şi altele, reprezintă noi capete de acuzare care ar fi putut înclina, cel puţin teoretic, balanţa spre varianta acceptării cererii de revocare.

După două luni de la primirea propunerii de revocare şi în mijlocul unor scandaluri fără precedent legate de situaţia din justiţie, preşedintele refuză demiterea şefei DNA.

“Mi-a fost înaintat şi avizul CSM, care a ajuns la o cu totul altă concluzie decât aşa-zisul raport al domnului ministru al Justiţiei. Acest aviz nu poate fi ignorat, chiar dacă el nu obligă” – Klaus Iohannis

Tudorel Toader: “Vom sesiza Curtea Constituţională”

La doar două minute după ce preşedintele Iohannis a făcut anunţul cu privire la Kovesi, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că lupta se mută la Curtea Constituţională. “În condiţiile în care Preşedintele României nu are abilitarea legală şi nici competenţele funcţionale de evaluare a activităţii profesionale şi manageriale desfăşurate de procurorul-şef al DNA; în condiţiile în care argumentele care au stat la baza declanşării procedurii de revocare au devenit mai actuale şi mai consistente; văzând legislaţia aplicabilă în acest domeniu şi valorificând jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, vom sesiza Curtea Constituţională cu privire la refuzul Preşedintelui de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA”, a precizat Tudorel Toader, prin intermediul unui comunicat de presă.

CCR: Preşedintele nu are drept de veto

În data de 30 ianuarie 2018, Curtea Constituţională a soluţionat mai multe excepţii de neconstituţionalitate invocate pe multe articole din legea de modificare a Legii nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. La paragraful 165, judecătorii CCR analizau rolul preşedintelui în procedura de numire a magistraţilor în funcţii de conducere. Potrivit acestui document, “având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul Justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie”.

De altfel, articolul 54, alineat 4, al aceleiaşi legi prevede în mod expres faptul că preşedintele este obligat să revoce din funcţie un procuror, la cererea ministrului Justiţiei. “Revocarea procurorilor se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, sau la cererea adunării generale ori, după caz, a procurorului general al României (…), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”.

În cazul refuzului preşedintelui de a da curs unei astfel de cereri, Guvernul, la propunerea ministrului Justiţiei, poate sesiza Curtea Constituţională în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi preşedintele României.

“Revocarea procurorilor se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei” – Legea 303/2004. Acţiunea este una imperativă.